Într-un context european în care protecția mediului devine o prioritate tot mai pronunțată, raportarea anuală a deșeurilor a devenit un instrument esențial pentru autoritățile de mediu din România. Această raportare nu este opțională pentru firme și instituții, ci reprezintă o obligație legală clar reglementată, care permite evaluarea modului în care sunt gestionate resursele și deșeurile generate de activitățile economice.
În cele ce urmează, explicăm ce presupune concret raportarea anuală, cine trebuie să o facă și care sunt responsabilitățile implicate.
Ce înseamnă raportarea anuală a deșeurilor
Raportarea anuală a deșeurilor este un proces prin care firmele și instituțiile transmit autorităților de mediu informații despre cantitatea, tipul și modul de gestionare a deșeurilor generate într-un an calendaristic.
Această raportare se realizează electronic, prin intermediul aplicației SIM (Sistemul Integrat de Mediu), administrată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Raportul se bazează pe datele colectate lunar privind deșeurile produse, predate, reciclate sau eliminate și are scopul de a monitoriza conformitatea legală, de a centraliza date statistice și de a sprijini politicile naționale de mediu.
Cine este obligat să o depună
Nu toate entitățile sunt obligate să întocmească raportul anual, dar lista celor vizate este mult mai extinsă decât se crede adesea.
- Operatorii economici: Orice firmă care, în cursul activității sale, generează deșeuri este obligată să întocmească evidența acestora și să trimită anual raportul. Nu contează dacă este vorba despre un atelier mecanic, un birou sau o hală de producție – obligația rămâne valabilă.
- Instituțiile publice: Primării, școli, spitale, centre culturale sau alte instituții de stat trebuie de asemenea să întocmească raportul, chiar dacă produc doar deșeuri administrative sau menajere.
- Organizațiile non-guvernamentale și unitățile de cult: Chiar și ONG-urile, bisericile sau fundațiile care desfășoară activități cu personal și consum de resurse trebuie să țină evidența deșeurilor și să transmită raportul, conform legii.
- Operatorii de salubritate și reciclatori: Aceștia au obligații suplimentare, deoarece pe lângă evidența deșeurilor proprii, trebuie să transmită și informații despre cantitățile preluate de la terți și traseul acestora în procesul de valorificare sau eliminare.
Ce informații trebuie raportate
Pentru a putea fi completat corect, raportul anual trebuie să includă date concrete și verificabile, obținute din activitatea desfășurată de-a lungul întregului an.
- Codurile deșeurilor generate: Fiecare tip de deșeu trebuie încadrat într-un cod conform Catalogului European al Deșeurilor (de exemplu, 20 01 08 pentru deșeuri biodegradabile, 15 01 02 pentru ambalaje din plastic).
- Cantitățile exacte, exprimate în kilograme sau tone: Se raportează cantitatea generată, preluată, valorificată sau eliminată, în funcție de fiecare tip de deșeu.
- Metoda de gestionare aplicată: Este esențial să se specifice dacă deșeurile au fost colectate selectiv, dacă au fost reciclate, incinerate sau depozitate și prin ce operator autorizat s-a realizat acest lucru.
- Datele despre operatorii de colectare și transport: Se includ numele și codurile de autorizare ale firmelor partenere care au gestionat deșeurile, pentru a asigura trasabilitatea.
Care este termenul-limită și ce se întâmplă dacă nu se respectă
Raportul anual trebuie transmis până la data de 15 martie a anului următor celui de raportare. Întârzierea, omisiunea sau completarea greșită a raportului atrage riscuri importante pentru organizația responsabilă.
- Amenzi contravenționale: Nedepunerea raportului poate duce la sancțiuni între 5.000 și 15.000 de lei, conform Legii 211/2011 și Ordonanței 92/2021. În cazul deșeurilor periculoase sau al activităților autorizate de mediu, amenzile pot fi și mai mari.
- Suspendarea autorizației de mediu: Firmele care desfășoară activități cu impact asupra mediului și care nu sunt în regulă cu raportările pot pierde temporar autorizația de funcționare, ceea ce înseamnă oprirea activității până la remediere.
- Control din partea Gărzii de Mediu: Lipsa raportării este adesea un motiv de control inopinat, iar în timpul verificării se analizează atât documentația anuală, cât și evidențele lunare și contractele de gestionare.
Cum se poate pregăti o firmă pentru raportare corectă
Pentru a evita greșelile sau întârzierile, este important ca evidența deșeurilor să fie organizată pe tot parcursul anului.
- Întocmirea evidenței lunare a deșeurilor: Firmele trebuie să aibă un registru sau un fișier în care să noteze, lunar, ce tipuri de deșeuri au fost generate, în ce cantitate și cui au fost predate.
- Colaborarea cu operatori autorizați: Doar firmele de colectare autorizate de APM pot emite documente recunoscute legal. De aceea, este important să nu se lucreze cu intermediari fără licență validă.
- Responsabil desemnat sau consultanță externă: Multe firme aleg să desemneze un angajat care să țină evidența și să pregătească raportul anual. Altele externalizează complet activitatea către firme specializate în servicii de mediu.
- Verificarea legislației anuale: Cerințele de raportare pot suferi modificări de la un an la altul. E recomandat ca, la începutul fiecărui an, firmele să consulte ghidurile actualizate publicate de APM sau Ministerul Mediului.
Raportarea anuală a deșeurilor este o obligație clară pentru orice firmă, instituție sau organizație care generează deșeuri, indiferent de domeniu. Mai mult decât o formalitate administrativă, acest proces este un indicator al responsabilității față de mediu și al implicării în gestionarea sustenabilă a resurselor.
Respectarea termenului, colectarea corectă a datelor și colaborarea cu parteneri autorizați sunt cheia unei raportări fără riscuri.
