Din nou subiect de dezbateri – in mass media, in managementul companiilor si, in unele state, ale administratiei publice, – programul de lucru de 8 ore a ridicat in istorie vocile sindicatelor si lucratorii in strada timp de o suta de ani: de la revolutia industriala si pana sa fie obiect al Conventiei Organizatiei Mondiale a Muncii (agentie a ONU), si inca zeci de ani ca sa fie ratificata de 50 de state pe glob. Adica un om nu mai poate fi obligat sa lucreze mai mult de 8 ore pe zi (sau un anumit numar de ore pe saptamana, respectiv 48 ore in Romania).
Robert Owen a inaintat, in 1810, conceptul de 8 ore de lucru pe zi, si, in 1817, ideea de „8 ore munca, 8 de recreere si 8 de odihna”. Concept dezvoltat din ideile sale socialiste si aplicat cu succes in afacerile sale, a imbunatatit conditia lucratorilor si a ridicat nivelul de trai al acestora.
In contextul acelei perioade, cand omul muncea intre 10 si 16 ore pe zi, cand lucrau inclusiv copiii, iata, un antreprenor, un angajator, a pus aceasta problema.
In zilele noastre, un stat ca Suedia, care are 21% din economie in sectorul public, experimenteaza trecerea la 6 ore de lucru, incurajand mass media sa globalizeze o noua speranta pentru omul nou, care isi doreste timp liber.
Cum toate beneficiile de pe lumea aceasta au un cost, pe care trebuie sa intelegem cum il platim, sa facem calcule asupra implicatiilor scaderii numarului de ore de lucru pe zi:
Care sunt domeniile de activitate in care intr-adevar este profitabil sau socialmente necesar sa fie acoperite productie/servicii 24h/zi? In domeniul in care lucrez, ar trebui sa lucreze altcineva inca minim 2 ore daca eu am program de 6 ore? Sunt clienti care asteapta asta?
Cum ar trebui adaptata legislatia fiscala la noi? In prezent, contributii la salarii ca CASS, CAS nu pot fi mai mici decat nivelul contributiilor sociale aferente salariului minim brut pe tara in vigoare, indiferent de numarul de ore din contract.
Suntem dispusi sa fim platiti proportional, adica sa avem venitul personal mai mic? Daca nu, am putea obtine in 6 ore rezultatele pentru 8? Daca da, inseamna ca nu muncim astazi la justa capacitate?
„Se vorbeste despre productivitatea muncii, de ce ma intereseaza pe mine?” Ne intereseaza pentru ca sa avem si maine un job, ar fi primul raspuns. Prezentat simplist, ne intereseaza pentru ca rezultatele conjugate ale muncii noastre creeaza un profit din care o parte (nu discutam acum cat) este investita in cresterea nivelului de trai general.
Iar daca rezulta (in loc de profit) o pierdere, se resimte in scaderea acestuia. Prosperitate fara munca eficienta nu exista, asa ca, daca traiesti bine si altii in jurul tau sunt mai productivi ca tine inseamna ca beneficiezi din munca lor si tu esti in etapa in care ar trebui sa te straduiesti sa devii mai eficient; daca scade productivitatea va scadea si nivelul de trai.
Cine plateste costurile (pentru angajati care sa acopere cele 2 ore ramase, pentru tehnologia care sa inlocuiasca munca umana)?
Sa nu ne inchipuim ca daca plateste angajatorul (fie el statul, din imprumuturi externe), fie multinationala sau intreprinderea locala, plata nu ajunge tot la noi. Tot noi platim apoi din taxe si din cresterea generala a preturilor pe tot ce consumam, si… platim rapid.
Exista forta de munca cu care sa acoperim cele 2 ore de activitate? Piata europeana de forta de munca, nu doar cea locala, inregistreaza o crestere a deficitului de forta de munca real calificata in aproape toata economia, dar cel mai grav, in domenii de stricta necesitate si in domenii de varf: in constructii, in sanatate, in IT.
Stradania de a atrage personal din Asia si din alte zone, (avand o legislatie inca restrictiva si platind costuri de peste 2000 euro/angajat) este mai mare decat efortul de a convinge si directiona tinerii sa se califice, sau alte generatii sa se recalifice si chiar sa candideze pentru meseriile de care este nevoie si fara de care viitorul societatii civilizate este in risc.
Ca sa ajungem sa avem mai mult timp liber este nevoie de o distributie mai echitabila a muncii in societate.
Cum facem sa nu mai fie acceptabil ca persoanele active, mai ales tinerii, sa nu lucreze, intr-o economie in care sunt din ce in ce mai multe locuri vacante si meserii in care nu se mai specializeaza? La nivel european, Eurostat a semnalat 7,5 milioane de tineri (15-24 ani) neincadrati in munca sau intr-o forma de invatamant si o scadere ingrijoratoare a aptitudinilor, a cunostintelor ce ar fi trebuit absorbite in procesul educational.
Cum facem sa nu mai toleram pierderea de vreme pe salarii ce ne cresc costurile publice si inflatia?
Cum ii scoatem pe oameni de pe social media si de pe internet pentru a fi prezenti si a adauga valoare reala prin munca lor?
Cum facem ca timpul de munca sa fie eficient utilizat, bine planificat, cu atat de putini experti, specialisti si atatea niveluri de manageri, in aceasta moda a schimbarii managementului la 2-4 ani?
John Maynard Keynes, in lucrarea sa „Posibilitatile economice ale nepotilor nostri”, propunea o micsorare drastica a orelor de lucru, astfel ca pana in anul 2030 orele de lucru ar fi ajuns la 15 pe saptamana.
Principalul argument al lui Keynes, care vedea progresul corelat cu timpul liber, se baza pe faptul ca efectul de venit (marirea salariului inseamnand mai multa avutie si prin urmare nu trebuie sa lucram mai mult sau mai din greu) va domina efectul de substitutie (care spune ca marirea salariului motiveaza oamenii la mai multa munca).
Dar datele si analizele postbelice efectuate arata ca ziua de munca nu s-a micsorat considerabil fata de acum 50 de ani, mai ales daca aducem in calcul si progresul tehologic si automatizarea care ar fi trebuit sa aiba un efect imediat asupra mediei orelor de munca.
Pe masura ce societatea progreseaza descoperim, cream segmente noi de piata sau specializam unele deja existente. Am trecut de la o era a productiei la o era a serviciilor. Tendinta este, iata, spre o realocare a orelor de munca si nu neaparat spre scurtarea programului de munca.
Progresul, beneficiile de care ne bucuram si, desigur, privilegiile la care deocamdata doar privim, au fost posibile pentru ca oamenii au muncit. Cererea de timp liber s-a marit considerabil si pentru ca a crescut nivelul de trai bazat pe o societate in care se munceste.
Se cheltuieste din ce in ce mai mult pe activitati de recreere, care ar fi mai putin accesibile daca am lucra mai putin.
Vrei un job cu program de 6 ore? Sau de 4 ore? Acestea exista.
Vrei sa stii ce domenii de activitate te vor valoriza cel mai bine? Cu testul 3Angle vei avea o radiografie utila, onesta, a ceea ce esti si poti sa faci in beneficiul tau. Pe job360.ro posteaza joburi sau arata-ti interesul pentru un job.
Articol semnat de Andreea Iliescu, Senior Consultant Job360.ro
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.