Cheltuielile statului au fost mai mari decât veniturile şi în primele şase luni ale anului trecut. Rezultatul negativ este îngrijorător în perspectiva unei ţinte a deficitului bugetar pentru întreg anul de 3% din PIB. De regulă, în prima parte a anului deficitul se menţine la niveluri foarte mici, iar creşterea se realizează în ultimele trei luni, când statul face mai multe plăţi, majorând astfel cheltuielile. De altfel, ţinta de cel mult 3% din PIB pentru deficitul bugetar a fost atinsă la limită anul trecut, chiar şi în condiţiile în care după primul semestru cheltuielile au fost doar puţin mai mari decât veniturile.
Conform estimărilor pentru bugetul din acest an, veniturile şi cheltuielile ar fi trebuie să crească în prima jumătate a anului cu aproximativ 14% fiecare faţă de cele din primul semestru din 2017. Din păcate, estimările nu s-au realizat, veniturile au crescut cu doar 12,6%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 19%. Raportat la PIB, cheltuielile s-au majorat cu 1,4%, iar încasările cu doar 0,5%.
Datele Ministerului de Finanţe arata că veniturile bugetului general consolidat din primul trimestru s-au ridicat la 132,04 miliarde lei, adică 14,2% din PIB, iar cheltuielile au fost de 147 miliarde de lei, respectiv 15,8% din PIB, rezultând un deficit de 14,96 miliarde lei, anume 1,61% din PIB. Cifrele sunt mai mari la toate capitolele faţă de cele din anii precedenţi; în primele şase luni ale anului trecut, veniturile s-au ridicat la 117,23 miliarde lei, adică 13,7% din PIB, iar veniturile la 123,52 miliarde lei, anume 14,4% din PIB. Deficitul a fost de 0,73% din PIB. „Revoluţia” fiscală, măsurile populiste şi proasta colectare a veniturilor publice stabilesc un nou „record” absolut al guvernului PSD-ALDE în domeniul finanţelor publice, unde deficitul bugetului general la şase luni ajunge la 14,97 miliarde de lei, faţă 6,3 miliarde în 2017 şi 3,9 miliarde lei în 2016. Primul semestru al anului 2018 arată o falie accentuată a veniturilor şi cheltuielilor publice, astfel încât veniturile publice totale (inclusiv subvenţiile pentru agricultură care nu ar fi trebuit incluse în buget) au crescut în termeni nominali cu 12,6% faţă de anul precedent, în timp ce cheltuielile totale au crescut cu 19%. Această evoluţie nefavorabilă este cu atât mai îngrijorătoare cu cât are loc într-un context economic bun, cu o creştere prognozată de 5,5%.
„Reducerea ritmului de creştere economică ar putea aduce România într-o stare de vulnerabilitate, cu deficite în creştere şi finanţare scumpă”, este de părere Anca Dragu, fost ministru al Finanţelor. Potrivit acesteia, rectificarea bugetară ar trebui să fie una negativă, ca urmare a veniturilor fiscale insuficiente şi a accelerării cheltuielilor cu pensii şi salarii. „Veniturile fiscale nu ţin pasul cu programul asumat de încasări şi nici cu creşterea economică, în timp ce cheltuielile cu pensii şi salarii cresc rapid. Din datele bugetare la şase luni reiese că până la sfârşitul anului ar fi nevoie de majorarea sumelor alocate pentru salarii cu circa cinci miliarde de lei şi a celor pentru pensii cu circa trei miliarde de lei”, a adăugat Anca Dragu.
Deficit dublu faţă de 2017
Creşterea deficitului este rezultatul direct al majorării simultane a sumelor alocate salariilor din sectorul bugetar, care au urcat cu 24,4%, adică 8,1 miliarde de lei, şi a sumelor pentru asistenţă socială (în principal pensii) cu 13,9%. Bugetul pentru pensii va creşte şi în a doua parte a anului deoarece de la 1 iulie punctul de pensie s-a majorat cu 10%, iar majorarea se va vedea în a doua parte a anului în execuţia bugetară.
„Deficitul bugetar înregistrat în primele şase luni din 2018 este de 2,5 ori mai mare decât cel înregistrat în primul semestru din 2018. Cheltuielile de personal sunt cu 34,2% mai mari în iunie 2018 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pentru a se încadra în deficitul bugetar de 3% este nevoie de un supliment de 10 miliarde de lei. Cheltuielile sociale sunt principala problemă. Cele cu asistenţa socială au crescut cu 30% în iunie 2018 faţă de iunie 2017. Creşterea cheltuielilor de personal e de 24,4% , faţă de 16% cât a fost bugetat pentru acest an”, a explicat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.
Pe capitole, cheltuielile de personal au reprezentat 4,4% din PIB în primul semestru, adică 41,43 miliarde de lei, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât cifrele din primele şase luni ale anului trecut, când au fost de 3.9% din PIB (33,24 miliarde lei). Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 2,1% din PIB, respectiv 19,28 miliarde lei, cheltuielile cu dobânzile cu însumat 7,36 miliarde lei, adică 0,8% din PIB, iar cele cu subvenţiile 3,74 miliarde lei, respectiv 0,4% din PIB. Cheltuielile cu proiecte cu finanţare externă nerambursabilă au totalizat 7,65 miliarde de lei, 0,8% din PIB, aproape la fel de mult ca la capitolul „cheltuieli de capital”, cu 7,01 miliarde de lei, aproximativ 0,8% din PIB. Ponderea cea mai mare la cheltuieli revine asistenţei sociale (unde sunt incluse şi pensiile) şi care au însumat 50,23 miliarde lei, adică 5,4% din PIB, reprezentând o creştere de 0,3 puncte procentuale faţă de primul semestru din 2017 când s-au ridicat la 44,11 miliarde lei, adică 5,1% din PIB.
Venituri mai mari din contribuţii sociale
Conform datelor Ministerului de Finanţe, creşterea de 12,6% a veniturilor bugetului general consolidat a fost realizată în principal prin încasările mai mari cu 36,2% de la contribuţiile de asigurări şi cele cu 13% ale veniturilor nefiscale. Majorarea contribuţiilor este urmarea trecerii contribuţiilor sociale în totalitate în sarcina angajatului şi a majorării în consecinţă a salariului minim pe economie la 1.900 lei brut. Veniturile din TVA (taxa pe valoarea adăugată) au crescut cu 5,9% în primele şase luni, ajungând la 26,77 miliarde lei, iar veniturile din accize au totalizat 13,13 miliarde lei, cu 9,9% mai mari decât în primul semestru de anul trecut. Încasările din impozite şi taxe pe proprietate s-au majorat, de asemenea, cu 5,9% faţă de primele şase luni din 2017.
Au fost înregistrate însă scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, cu 21,5%, evoluţie determinată de reducerea impozitului pe venit de la 16% până la 10%. O diminuare de 26,8% s-a înregistrat şi la încasările din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor care reprezintă taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule.
De la Uniunea Europeană au fost încasate 6,9 miliarde lei în contul plăţilor efectuate, cu 22,8% mai mari decât cele încasate în 2017 în primele şase luni.
Alte articole
Sursa: https://www.capital.ro/bomba-ascunsa-in-bugetul-de-stat-1.html