Proiectul legii pensiilor publice trebuie sa asigure sustenabilitatea pe termen lung a cresterilor generate, fara a crea dezechilibre bugetare si macroeconomice, apreciaza reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham Romania).
„In contextul recentei aprobari de catre Guvernul Romaniei a proiectului de modificare a legii pensiilor publice, AmCham Romania isi exprima ingrijorarea cu privire la cresterea substantiala a cheltuielilor cu asistenta sociala pe care acest proiect o genereaza la nivelul bugetului general consolidat.
Consideram ca se impune ca prezentarea si consultarile pe marginea unui proiect legislativ cu un impact bugetar semnificativ pe termen mediu si lung sa contina in expunerea de motive informatiile despre sursele de finantare a cheltuielilor, in conformitate cu prevederile Legii finantelor publice nr. 500/2002 si ale Legii responsabilitatii fiscale nr. 69/2010″, se precizeaza intr-un comunicat al AmCham Romania, remis miercuri AGERPRES.
AmCham Romania semnaleaza lipsa de sustenabilitate economica a cresterilor de cheltuieli ce decurg din modificarile propuse de acest proiect, pana la un nivel ce prezinta un risc ridicat de a crea dezechilibre bugetare care depasesc cu mult limitele prevazute de angajamentele europene ale Romaniei sau potentialul de finantare de care dispune economia romaneasca.
Reprezentantii AmCham Romania sustin ca „este de asteptat ca in lipsa unor surse de finantare clar identificate, astfel de masuri sa fie urmate de adoptarea intempestiva a unor ajustari bugetare drastice in sensul cresterilor semnificative de impozite si taxe sau reducerilor masive de cheltuieli, sacrificand de cele mai multe ori investitiile, atat de necesare pentru o crestere economica sanatoasa„.
In plus, fiind vorba de cresteri prezumabil permanente ale cheltuielilor cu pensiile si de mentinerea unui sistem de finantare a acestora din contributiile contemporane ale salariatiilor si a altor contributori la bugetul asigurarilor sociale (sistemul ‘Pay-as-you-go’), analiza de impact a legii trebuie sa aiba in vedere nu doar efectele pe termen scurt, ci si impactul asupra sustenabilitatii pe termen mediu si lung a sistemului de pensii publice. Aceasta este cu atat mai necesara, spun reprezentantii AmCham, in contextul in care proiectiile demografice pentru Romania indica o imbatranire accentuata a populatiei, si implicit inrautatirea in ritm alert a raportului dintre numarul de salariati (sau mai general, a contributorilor la bugetul de asigurari sociale) si cel al pensionarilor.
Guvernul a discutat in sedinta din 10 octombrie noua lege a pensiilor, proiectul de act normativ vizand, potrivit premierului Viorica Dancila, cresterea veniturilor pensionarilor si eliminarea inechitatilor in sistemul public de pensii.
Potrivit ministrului Muncii, Lia-Olguta Vasilescu, valoarea punctului de referinta pentru calcularea pensiilor se va indexa anual cu inflatia, incepand din 2022, si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat.
„Din 2022, valoarea punctului de referinta se va indexa anual cu inflatia si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut realizat. Deci, aici apare prima diferenta fata de proiectul care a fost pus in dezbaterea publica dupa ce am prezentat mai multe formule de calcul Ministerului de Finante si am convenit asupra faptului ca aceasta este cea mai buna. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fara a lua in calcul intoarcerea sarcinii fiscale, in conformitate cu legislatia fiscala in vigoare la data adoptarii programului de guvernare. De altfel, reamintim ca pensiile nu mai sunt purtatoare de CAS si CASS, aceasta fiind una dintre masurile ce a fost adoptata inca de la inceputul anului trecut”, a afirmat ministrul Muncii, dupa sedinta de Guvern de miercuri.
Aceasta a tinut sa sublinieze ca proiectul de act normativ se bazeaza pe mai multe principii fundamentale: contributivitate, adica plata in functie de contributie; egalitatea, adica pensionari care au aceeasi vechime, dar care au iesit la pensie in momente diferite, primesc aceeasi suma de bani; solidaritatea sociala, adica generatiile in activitate sustin, prin plata contributiilor lor, generatiile de pensionari si, in viitor, vor fi sustinute la randul lor; imprescriptibilitate, adica dreptul la pensie nu se poate prescrie.
Anterior, Olguta Vasilescu declarase ca nu vor fi introduse noi taxe pentru aplicarea noii legi a pensiilor in conditiile in care produsul intern brut creste in fiecare an si s-a lucrat pe datele Comisiei Nationale de Prognoza, care nu a gresit niciodata pana acum.
Ministrul Muncii a precizat ca impactul bugetar al Legii pensiilor va fi, in 2019, de 8,4 miliarde de lei si va creste constant in urmatorii trei ani la 24,8 miliarde lei in 2020, 58 de miliarde de lei in 2021 si la 81 de miliarde de lei in 2022.
Ti-a placut acest articol? Urmareste Business24 si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Business24.