BNR: Creşterea economică, la cel mai înalt ritm din perioada post-criză

„Analizând comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului au notat că la sfârşitul anului 2017 rata anuală a inflaţiei a fost de 3,32%, adică în intervalul de variaţie al ţintei de 2,5% ą 1 punct procentual. Ea a crescut la 4,32% în ianuarie şi la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar uşor sub nivelul prognozat. S-a arătat că ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei şi s-au punctat contribuţiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi de creşterea preţului combustibililor, pe fondul măririi cotaţiilor petrolului”, se arată în document. 

Potrivit sursei citate, evoluţia indică acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, în contextul poziţiei ciclice avansate a economiei şi al condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii. Au fost semnalate şi influenţele cursului de schimb leu/euro – reflectate mai cu seamă de dinamica preţurilor serviciilor -, precum şi cele posibil venite din efecte indirecte ale creşterii preţurilor combustibililor şi utilităţilor, având ca indiciu continuarea ajustării ascendente a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt. Indicativă pentru creşterea presiunilor inflaţioniste a fost considerată şi accentuarea recentă a trendului ascendent al dinamicii anuale a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă pe segmentul bunurilor de uz curent. 

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că expansiunea economică a confirmat aşteptările de încetinire în trimestrul IV 2017 – după patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, în contextul nivelului excepţional atins în trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză. 

Creşterea a beneficiat de susţinerea solidă a consumului gospodăriilor populaţiei, deşi în diminuare faţă de intervalul anterior, dar şi de un aport sporit al formării brute de capital fix, atribuibil în bună măsură unui efect de bază pe segmentul investiţiilor publice. 

Contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a mărit însă valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor. Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerării creşterii economice a fost sectorul agricol, a cărui valoare adăugată a suferit o contracţie amplă în termeni trimestriali, după majorările consistente din trimestrele anterioare. S-a conchis că evoluţiile din trimestrul IV fac probabilă o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregată, în condiţiile unei atenuări relativ mai pronunţate a acestuia. 

Membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural. 

Examinând evoluţiile de pe piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat prelungirea tendinţei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariaţi din economie, în condiţiile continuării totuşi a creşterii acestuia până la un nou nivel record în prima lună a anului 2018. La rândul ei, rata şomajului BIM a stagnat în ianuarie la minimul istoric atins în decembrie 2017, de 4,6%, după scăderea pe care a înregistrat-o în trimestrul IV 2017 concomitent însă cu diminuarea pentru al doilea trimestru consecutiv a ratei locurilor de muncă vacante. 

„În urma discuţiilor privind evoluţiile de pe piaţa financiară, membrii Consiliului au apreciat că în trimestrul I 2018 condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ. Au fost evidenţiate creşterea uşoară a mediei cotaţiilor relevante ale pieţei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum şi relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influenţe externe coroborate cu diferenţialul crescut al ratei dobânzii faţă de cele prevalente în plan european şi regional. S-a remarcat şi ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil şi pe fondul excedentului substanţial de lichiditate de pe piaţa monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă”, se menţionează în minuta BNR. 

Membrii Consiliului au observat, totodată, că dinamica anuală nominală a creditului acordat sectorului privat s-a menţinut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului IV 2017, creşterea fiind susţinută exclusiv de componenta în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%. Unii membri ai Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă. BNR precizează că în interpretarea acestei evoluţii trebuie avut în vedere şi faptul că o parte din economie se finanţează direct din exterior, în conformitate cu logica de funcţionare a pieţei unice.