Conformarea rămâne punctul de plecare al oricărui audit intern: proceduri respectate, controale care funcționează, abateri semnalate la timp. Specialiștii TPA România, firmă de contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică, atrag însă atenția că o funcție limitată la aceste verificări lasă descoperite tocmai riscurile care afectează profitabilitatea, fluxul de numerar și reziliența pe termen lung. Într-un context marcat de presiunea pe costuri, digitalizare și schimbări fiscale, astfel de riscuri apar mai repede decât le poate surprinde o verificare anuală.

Ce pierzi când auditul se oprește la conformare?

Pentru Claudia Bratu, Partener Audit & Advisory și liderul serviciilor ESG la TPA România, un audit intern valoros nu este cel care găsește cele mai multe deficiențe, ci acela care ajută organizația să identifice și să gestioneze riscurile majore înainte să se materializeze. Exemplul ei vine din construcții. Două proiecte au marje de 10% și 5%, calculate pe costurile directe. După alocarea corectă a costurilor indirecte, primul coboară la 7%, iar al doilea ajunge la o pierdere de 2%. Un audit de conformitate ar fi găsit totul în regulă.

Problema se agravează când proiectul neprofitabil este întârziat sau suspendat. Lucrările se opresc, dar costurile de finanțare și onorariile avocaților și ale experților continuă. Dacă disputa ajunge în arbitraj, nu mai este suficient să constați pierderea. Trebuie să explici unde, când și de ce a apărut și ce impact financiar a avut evenimentul care a declanșat-o, iar asta presupune o trasabilitate pe care auditul intern o poate verifica din timp.

Cum arată un audit care privește înainte?

Un astfel de audit pune alte întrebări. Despre fiecare control, nu se mai mulțumește să afle dacă există, ci vrea să știe de ce există, ce risc acoperă și dacă poate fi simplificat sau automatizat. Așa ies la iveală aprobările inutile, datele introduse de mai multe ori sau rapoartele pe care nu le mai citește nimeni. Același spirit se aplică inteligenței artificiale: când este folosită în prognoze, prețuri sau selecția furnizorilor, compania trebuie să știe cine aprobă soluția, cine validează rezultatele și cine răspunde pentru o decizie greșită.

Ce rol are auditul în tranzacții?

Valoarea unui audit intern bine făcut se vede clar atunci când compania intră într-o fuziune sau achiziție. Cumpărătorul analizează atunci situația corporativă, contractele importante, finanțările și garanțiile, litigiile și relațiile cu angajații-cheie. O firmă care și-a verificat deja aceste zone ajunge la negocieri cu mai puține surprize, iar un due diligence făcut de partea cealaltă găsește un dosar ordonat, nu o listă de probleme nerezolvate. Pentru ambele părți, scopul este același: mai puțină asimetrie de informații și riscuri identificate înainte să blocheze tranzacția.

Același lucru este valabil și în perioadele de transformare internă. Specialiștii TPA văd auditorul intern ca pe un partener strategic al conducerii, care poate contribui la înțelegerea profitabilității reale a proiectelor, la identificarea proceselor care trebuie reconfigurate și la analiza riscurilor ESG sau a pregătirii pentru noile cerințe de transparență salarială.

Cine transformă constatările în decizii?

Un raport de audit, oricât de bun, nu schimbă singur nimic. Constatările despre marje erodate, costuri ascunse sau procese ineficiente trebuie traduse în bugete, prețuri și, uneori, în restructurări. La TPA România, zona de consultanta in afaceri reunește servicii precum Fractional CFO, fuziuni și achiziții sau restructurare financiară, sprijinite de experiența echipei în fiscalitate și audit. Ideea din spate este ca soluțiile să ducă la decizii concrete, atât în perioadele dificile, cât și atunci când compania își propune rezultate mai bune.

Cea mai importantă schimbare, spune Claudia Bratu, este trecerea de la un audit care explică de ce a apărut o deficiență la unul care o previne înainte să producă pierderi, sancțiuni sau daune de imagine. Dacă în compania ta auditul intern încă se încheie cu o listă de bife, următoarea misiune poate porni de la o întrebare simplă: ce risc ne-ar costa cel mai mult anul viitor?

Despre autor

Panzaru Medeea

Eu sunt Medeea Panzaru, am 36 de ani si am absolvit Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor, specializarea Economie Generala. Lucrez ca jurnalist economic si imi place sa analizez date, sa explic concepte complexe intr-un limbaj accesibil si sa aduc in fata publicului informatii clare despre piata, investitii si politici economice. Am colaborat cu reviste si ziare nationale, dar si cu posturi de televiziune unde am realizat analize financiare.

In viata de zi cu zi, ador sa citesc rapoarte economice internationale, sa particip la conferinte de profil si sa calatoresc pentru a intelege direct realitatile economice din alte tari. Imi place sa practic jogging, sa gatesc retete simple si sanatoase si sa ascult muzica jazz. Timpul petrecut alaturi de familie si prieteni imi ofera echilibrul de care am nevoie intr-un domeniu atat de solicitant.