Consiliul Europei cere României să protejeze limbile minorităţilor

Potrivit comunicatului, Comitetul de Miniştri consideră că autorităţile române ar trebui, cu prioritate, să reconsidere pragurile pentru folosirea oficială a limbilor minorităţilor în administraţie. În prezent, limbile minorităţilor pot fi folosite în relaţiile cu administraţia doar acolo unde populaţia aparţinând minorităţii ce trăieşte într-o anumită unitate administrativă reprezintă mai mult de 20% din totalul populaţiei. Acest prag este de o treime în ce priveşte numărul de consilieri locali pentru ca folosirea limbilor minorităţilor să fie permisă în adunările locale. 

De asemenea, Comitetul recomandă autorităţilor române, tot cu prioritate, să asigure pregătirea unui număr suficient de profesori pentru a pune în aplicare angajamentele în materie de educaţie în limbile bulgară, cehă, croată, germană, maghiară, romani, rusă, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană, să elaboreze modele educaţionale comprehensive pentru predarea în şi a limbilor tătară şi turcă, în cooperare cu reprezentanţi ai vorbitorilor acestora, dar şi să continue să dezvolte o ofertă cuprinzătoare de predare în şi a limbii romani, ţinând cont de necesităţile şi dorinţele vorbitorilor acesteia. 

În raportul lor, experţii în limbi minoritare arată că autorităţile române au înaintat cel de-al doilea lor raport periodic după mai mult de cinci ani de la primul raport al comitetului, publicat în 2012. Experţii regretă că întârzierea şi lipsa unor informaţii actualizate au împiedicat evaluarea situaţiei la zi a limbilor minorităţilor în România.